O sumă de celule autofage și-au pus în plan să consume, pe lângă ele însele, și o sumă de celule cronofage pe care aveau boală. Cronofagele le mâncau timpul de digestie atât de necesar autofagelor. Din cauza asta, autofagele aveau probleme cu aparatul digestiv. Le cădea greu propria carne dacă nu își făceau siesta în tihnă. Ele credeau că numai matematica și carnea de porc sunt grele, dar se pare că și carnea de autofagă era la fel de grea.
Inițial nu au descoperit sursa problemelor și s-au dus la spital unde au fost internate, fiind foarte deshidratate. Nu le mergea bine nici cu perfuzii, pentru că nu erau obișnuite cu serul fiziologic și cu glucoza. Erau obișnuite cu propriul lor gust și propria consistență. De aceea au primit învoire de la medic să rupă câte o bucățică mică din ele însele și să o digere în liniște. Cronofagele nu au putut intra în spital pentru că nu le-a lăsat portarul, dar oricum în spital nu există timp bun de mâncat, în spital timpul e mult mai vâscos și mai amar.
Spre dimineață autofagele se împuținaseră. Cele mai pofticioase mâncaseră atât de mult din ele însele încât le-au rămas numai buzele pe pernă. Buzele și incisivii cu care mușcaseră ultima îmbucătură. Femeia de serviciu a adunat un sac de gunoi plin numai cu buze și dinți și le-a dus la incinerat. Domnul doctor s-a bucurat de așa întâmplare, pentru că s-au mai eliberat paturile din spital. Autofagele rămase s-au făcut bine și au fost externate, cu recomandarea să stea departe de cronofage.
Dar șefa autofagelor s-a întâlnit pe ascuns, înainte de masă, cu șefa cronofagelor. Împreună au semnat un pact de neagresiune și au hotarât să-și îndrepte atacurile către un terț. Primul terț care trecea pe acolo era numai bun și celulele l-au invadat. Autofagele au corupt multe alte celule din noua lor gazdă și au început să o consume și să se autoconsume. În paralel, cronofagele au pornit de la vârstă maximă admisă de 969 de ani, care era vârsta lui Matusalem. Până în prezent au consumat destul de mult din timpul gazdei lor și au coborât limita superioară la 814 ani.
Deși făcuseră un pact, șefele fiecărei tabere au decis împreună cu supusele lor să tragă tare, să muncească mult și să-și termine treaba mai repede decât celelalte celule. Autofagele s-au pus mai abitir pe mâncat, cronofagele se grăbeau să înghită câte două zile într-o oră, nu doar o zi pe oră cum făcuseră până atunci. Cronofagele sunt mult mai periculoase. Deocamdată s-au oprit cu toatele și își adună forțele. Astfel am reușit să vă spun povestea.
