Dupa inca un an am schimbat din nou colegii. M-am departat de prefacatorie, de minciuna si de prostie agresiva, de bisericute, de barfe si de mancatorie. M-am departat de oameni de 25 de ani cu mintea de 5. M-am departat din pacate si de oameni de calitate, sufocati si ei de aceeasi atmosfera. M-am departat de vesnice discutii despre terenuri, case, credite, masini si televizoare cu plasma. Viata e mult prea importanta pentru a o trasa intre astfel de jaloane si nu doresc sa devin atat de searbad. Nu mai vreau sa lucrez intr-o companie mare, sa nu-mi cunosc colegii, sa nu aflu despre ei ceea ce sunt si ce fac, doar ceea ce au.
De mult am incetat sa incerc sa mai schimb oamenii, prefer sa-i evit si sa-mi vad de ale mele. Vreau sa merg la serviciu cu placere, acea placere de a intalni oameni si de a-i asculta, de a-i cunoaste si a-i intelege, de a colabora cu ei si pe plan uman. In doua ore de discutii cu noii colegi am schimbat mai multe idei decat intr-un an dincolo. Prefer linistea si buna-intelegere, sinceritatea si transparenta. Vreau sa cred ce mi se spune, fara a pune din start semnul intrebarii. Caut linistea si pacea interioara pe care sa nu mi le tulbure nimic.
