maratonul transilvaniei 2014

maratonul transilvaniei 2014
Share Button

Nu m-am gândit niciodată că aș putea participa la un concurs de trail running, eram departe de orice rezistență la alergare. Mai mult, chiar mă plictiseam alergând uneori pe aleile din parc. Asta până când Matei a insistat să participăm la concursul de mountain bike Maratonul Transilvaniei de la Sâmbăta de Sus. Atunci mi-a intrat ideea că aș putea participa și la proba scurtă de alergare.

Astfel am început să alerg pe dealuri prin Făget, o experiență cu totul diferită de alergarea în parc. Ești în pădure sau pe câmp, între brazi, învăluit de miros de rășină încălzită de soare, pe poteci sau drumuri de căruță, auzi păsările, mai vezi o căprioară fugind speriată din calea ta sau chiar un iepure tulind-o cu viteză dintre tufe. Nu mai vreau niciodată în parc sau pe pistă. După 5 alergări în 8 săptămâni și 20 de km adunați în total, mă prezint cu mari emoții la startul probei scurte de 10 km. Nu mai alergasem în viața mea atât de mult.

Cu două zile înainte am citit puțin despre echipamentul de compresie, despre cum să-mi dozez efortul, cum să merg pe urcări în loc să alerg. Cu un minim de cunoștințe și experiență pornesc în ritmul meu, dar spiritul concursului mă prinde și pe primii 2 km fac 11 minute. Nu înțeleg de ce unii aleargă cu jachetă subțire peste tricou sau cu rucsac care se bălăngăne, este cald afară și oricum ne încălzim de la efort. Pe traseu avem un punct de hidratare și alimentare, este suficient, nu-mi duc nici măcar bidon de apă.

După primii 2 km începe o urcare pe drum forestier, aici se vede cine are antrenament, unii sprintează la deal și mă depășesc fără probleme. În capătul urcării ne așteaptă organizatorii cu apă, abia reușesc să beau un pahar din cauza gâfâielii. Apoi urmează coborârea, o vale noroioasă prin pădure, cu bălți, șleauri, crengi, urzici. Acolo depășesc mai mulți concurenți, alegând curba mai strânsă prin noroi sau iarbă înaltă în locul potecii mai bătute. Parcă zbor la vale, câștig viteză și locuri, e o coborâre superbă, se pare că sunt mai bun la vale. Obțin mai puțin de 5 minute/km.

Alergare la inceput Depasind in padure Pe ultimul kilometru MTB pe camp MTB la final

Traseul iese din din pădure și urcă ușor încă 4 km pe drum de țară. Mai pierd câteva locuri și sosesc la finish după 55 min 51 sec. Am vrut să termin cursa și am reușit, mi-a plăcut foarte mult și mai vreau întreceri cu mine însumi. După-masa nu stăm, ci ne dăm pe tiroliene cu obstacole și panouri de cățărare în Parcul de Aventură Drăguș.

A doua zi particip la proba de 22 km mountain bike unde din nou pierd locuri pe urcări și câștig coborând în viteză pe drumuri cu mocirle adâncite de tractoare. Am mai participat la concursuri de MTB, știam la ce să mă aștept. Parcă a fost mai greu la proba de bicicletă decât la trail running, dar a fost la fel de frumos, iar organizarea și semnalizarea ambelor trasee au fost excelente.

Mai multe imagini pe Google+ aici: http://goo.gl/HsNCL6

Traseul scurt de trail running
[sgpx gpx=”http://blog.mihaisavu.com/files/Trail 2014-07-12.gpx”]

Traseul scurt de mountain bike
[sgpx gpx=”http://blog.mihaisavu.com/files/MTB 2014-07-13.gpx”]

2 responses to “maratonul transilvaniei 2014”

  1. Monica says:

    Ce mă bucur că ai încercat si că ți-a plăcut :). Cam greu să nu-ți placă, ce-i drept. Si timpul îmi pare foarte bun ținând cont că a fost ceva urcus. Felicitări! La cât mai multe si mai frumoase trasee de trail running!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *