Nu cu multi ani in urma, intr-o iarna, lacul din Parcul Central a avut drept musafiri sase rate salbatice. Apoi au inceput sa apara si pe Somes. Erau o raritate pentru Cluj si le priveam cu incantare, le mai duceam mancare si le mai feream de copiii foarte curiosi din barci si hidrobiciclete. Incepusem sa simt aerul unei capitale civilizate, unde pasarile salbatice convietuiesc cu oamenii in acelasi oras. Intre timp ratele s-au inmultit si acum lacul e plin, iar pe Somes le vezi pe o lungime de 1 kilometru. Au devenit ceva obisnuit.

De putin timp insa, pe lacul din parc a aparut o rata cu niste culori superbe, cum n-am mai vazut. Are ciocul rosu aprins cu varful alb, aripile ocru, spatele albastru si doua pene mari oranj, in forma de panza de corabie. Mirela, biolog, prietena lui Radu, a identificat specia Aix galericulata (rata mandarin), foarte rara in Europa si cu atat mai rara in Romania. Ratoiul e constient de frumusetea si importanta lui, prin urmare are comportament de vedeta: ii place sa stea singur pe insula, se curata ore in sir, iar de multe ori e inconjurat cu respect de rate comune. El mananca cel mai mult si intotdeauna primul, el se retrage primul in cuibarele de pe insula. Trecatorii se opresc si se minuneaza de “scufundarul” colorat. S-au nascut si legende, cum ca el se poate scufunda cel mai mult timp dintre toate ratele.

Regret doar ca nu are o ratusca cu care sa imparta bucuriile si necazurile vietii de la oras.